Publicat de: leonard oprea | 16 Decembrie 2015

blues forever – to the lady of my heart


Leonard Oprea scriitor portret1JPG

EPISTOLĂ BACOVIANĂ

  • Draga mea Nicole,

Domnul fie cu tine!

Ce mai faci? Sănatoasă?

Diminețile sunt deja brumării.

Argintul e-n boabe pe vârful ierbii.

Soarele nu-și răzbate somnul decât înspre nămiază.

Culorile pamântului se răsucesc pătimaș în aur.

Și arama frământată cu sânge înflorește pe frunze.

Plutește în aer ceva a inimă albastră și visare letargică.

Serile sunt aburite, iar rotundă luna e tot mai străvezie.

Nopțile se adâncesc în mătăsuri foșnind taine stelare.

Tu vezi vreun corn al abundenței, auzi cor de îngeri?

Eu, doar respir.

E duh de toamnă.

Și peste tot – Bacovia.

Domnul răspândește în noi cumințenia plinătății lui.

Nesfârsită. Tăcută.

Ce aromă de smirnă…

„… roua sclipind pe

crizanteme-n răsarit…

parfum alb și mov…”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: