Publicat de: leonard oprea | 27 August 2010

leonard oprea: SIMPLA CUGETARE DESPRE EVREII DE ASTAZI, DE IERI…


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 The Saint Nicholas Steinhardt

 

leonard oprea:

SIMPLA CUGETARE DESPRE EVREII DE ASTAZI, DE IERI…

Motto:

“…cum bine zicea marxistul nostru stalinist – tovarase, fa-ti autocritica…”

(Marxistul liberal)

 

Intr-o buna zi de August 2010, am primit prin e-mail un mesaj de la un om pe nume D.M. Ii sunt extrem de recunoscator pentru bunatatea si frumusetea inimii sale.  Iata deci:

buna ziua, domnule leonard oprea!
desi la boston e inca noapte, nu? vreau sa va spun ca am ramas perplex cand am vazut cine vrea sa fie prieten cu mine pe chestia asta numita facebook. nu de alta, dar „radiografia clipei” este cartea care mi’a marcat adolescenta. mi’amintesc ca prin 90 mi’am innebunit toti prietenii cu ea, inca mai am editia din 90 de la dacia, desi nu arata prea bine. o duceam mereu in rucsacul din spate in vagabondaje. scuzati’mi entuziasmul, rar fac gesturi expansive ca acesta, dar ma gandesc de multe ori ca e pacat sa nu le transmiti oamenilor pe care ii pretuiesti cata importanta pot avea uneori. poate conteaza pentru ei, dar mai ales pentru tine. va salut si va doresc multa sanatate. a propos, aveti o fetita superba.

De ce reproduc acest mesaj ?…

Fiindca tatal meu adoptiv si maestrul meu intru ale artei scrisului a fost marele basmuitor, prozatorul si poetul Vladimir Colin. Si, datorita lui am creat “Radiografia Clipei”.

Multumesc, Jeani. Da, Jean Colin – un evreu autentic.

Mai toata viata mea am trait printre evrei. Iar din singele natiilor amestecate in singele meu este si acela de evreu. Rabbuni al meu (si primul critic literar al debutului meu cu volumul “Domenii Interzise”, dar si al “Radiografiei clipei”, cind era deja interzisa de Securitate) a fost Sfintul Nicolae Steinhardt. Rabinul meu din Brasov a fost domnul Ilovici. Prietenul cel mai bun in Bucuresti mi-a fost Moscu Copel. Rafael Manory ma onoreaza cu prietenia sa devotata si nobila. I-am cunoscut indeaproape pe Andrei Codrescu, pe Vladimir TismaneanuNorman Manea si Victor Neumann m-au onorat cu insemnarile lor publicate despre cartile mele si povestea poate continua…

Am scris si publicat in lumea intreaga despre Iisus Christos si evrei, despre Holocaust, despre Comunism, despre Terorismul Islamic astazi, in fine, toate acestea se regasesc in mai tot ce am creat in cartile mele, in eseurile si “respiratiile” mele, dar mai ales in Credinta si Morala mea, in mai tot ce am trait, traiesc si voi trai.

Desigur, trebuie adaugat ca am fost hulit, batut, prigonit si izolat ca fiind  “prea-evreu” in viata mea si spirituala si familiala si mundana. Data fiind culoarea pileii mele, asa, mai maslinie, nu o data chiar cei de un singe cu mine ma injurau suculent: “… ma, tzigan jidan!”…Vorba romanului: “c’est la vie toujours parsiva”, nu-i asa?

Popor mic, poporul evreu, dar in nici un caz – marunt.

Macar trei argumente se impun: cel biblic – poporul ales de Dumnezeu Insusi; cel al dominatiei nete a civilizatiei iudeo-crestine – Iisus Christos este evreu; cel al secolului 20 in deschiderea mileniului III – secol aflat sub “prorocirile” lui Freud si Einstein.

Astfel, prin toata experienta mea si odata cu toata cunoasterea mea despre Dumnezeu si despre lumea in care traim, evreii de ieri si de astazi – si poate pentru totdeauna – se impart dupa cum urmeaza (numele citate sunt alese de mine in functie de modul in care am cunoscut acesti oameni, insa, desigur – in fiecare caz –  sunt zeci si zeci de nume ce pot fi citate) :

Evreu biblic – incepind cu Abraham, continuind cu Moise si culminind cu Iisus Christos si urmasii lor, cum sunt sfintii mileniului III, Nicolae Steinhardt si Richard Wurmbrand.

Evreul creator – spre exemplu, Vladimir Colin, Victor Kernbach, Moscu Copel, Andrei Codrescu, Norman Manea, Victor Neumann, Vladimir Tismaneanu, dar fireste, sunt atitia altii, nu doar artisti, ci si filosofi, muzicieni, pictori, oameni de stiinta s.a.m.d.

Evreul businessman – in acest caz, tac in gura mare; exemplele sunt inutile, caci in tot evreul exista un afacerist de la micul negutator si pina la gigantii  si geniile finantelor lumii.

Evreul obisnuit – Itzic-cel-de-zi-cu-zi.

Din nefericire, asa cum se intimpla la toate popoarele, de cind e lumea si pamintul, oamenii, evrei sau nu, se mai “incruciseaza” unii cu altii si, prin urmare si de aceea se produc mutatii fel si chip, caci nimic si nimeni nu e simetric in natura…

La evrei, mutatiile au produs tipuri intermediare, remarcabile prin binele sau raul pe care le-au daruit si le daruiesc lumii.

Astfel, avem:

Evreul ateu – nici iudaic, nici crestin, pe scurt, fara de credinta, iar in acest caz sa ne amintim doar creatorii primei bombe atomice.

Evreu politic – si nu cred ca exista exemplu mai semnificativ decit intreaga istorie a comunismului.

Evreul neutru – care, chiar daca este un mare arstist, mare filosof, sau mare om de stiinta, ori un mare businessman, are o trasatura predominanta ce ii stigmatizeaza viata, uneori, toata viata, anume: lipsa de morala si de demnitate, lipsa de onestitate si abundenta covirsitoare de egoism intru toate cele, sau, de vreti – un cosmic-nemilos buricism.

Pentru mine unul, acest evreu neutru este mutatia cea mai periculoasa produsa intre evrei, cel putin fiindca in aura fiintei sale are si culorile sociopatului.

Personal, am cunoscut extrem de indeaproape un evreu neutru. Nu il voi numi acum si aici, dar banuiesc ca fiecare cititor al meu stie despre cine este vorba, cine se numea odata, marele meu prieten…

Acest evreu neutru a reusit incredibila performanta de a ma impinge pe muchia abisalei si satanice intrebari: de ce exista atita ura impotriva evreilor?

Dar, ajutat de Domnul Dumnezeu mi-am razbit suferinta, m-am rugat pentru iertarea acestui evreu neutru si am inteles ca abisala si satanica intrebare nu este intrebarea mea – si ar trebui sa nu, chiar sa nu fie a nimanui dintre cei care cred in Dumnezeu.

Aceasta intrebare este doar demonul lui Iuda Iscariotul imbratisat si iubit de fiinta bietului, nefericitului evreu neutru.

 “… aburii noptii

valuresc trotuarele…

un betiv lalaie…”

***

(from „Theophil Magus – 1001 Breathings” // Copyright © 2008 by Leonard Oprea.

All rights reserved.
Leonard Oprea created the Breathing, an original type of essay in Romanian and world literature.The Breathing is a short, simple yet profound meditation on human condition, a meditation ended by a haiku. But – this haiku does not finish the meditation. In fact, it re-opens this reflection to new questions and responses on human destiny. There are 100 Breathings in Leonard Oprea’s work „Theophil Magus – Confessions 2004 – 2006”, ed. „Universal Dalsi”, 2007, Romania)
 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: